marți, 7 iulie 2009

Michael Jackson sau Dreptul la opinie separata

Nu vreau sa fie interpretat gresit mesajul meu, dar ma simt pur si simplu asaltata de mediatizarea decesului lui Michael Jackson!

Il apreciez ca artist, este pana la urma regele genului pop, nu-i asa? In copilarie aveam o prietena care era a huge fan si asa am luat contact cu muzica lui. Era foarte haioasa cand isi aranja suvitele crete ca sa semene cu idolul sau. Ma intreb ce simte acum la aflarea vestii, daca l-a uitat sau daca a suferit ca a disparut dintre noi …
Imi amintesc si acum casetofonul (nu tocmai hi-tech) la care ascultam Remember the time, Liberian Girl, Billie Jean and so on.
L-am admirat mereu pe acest om, pe acest artist pentru ca a stiut sa isi faca o cariera si un renume in ciuda culorii pielii sale. Doar prin talent. Am apreciat dintotdeauna pe cei care stiu sa isi croiasca un drum in viata in ciuda faptului ca sunt din start discriminati, indiferent de motiv (de accea sunt feminista si de aceea anul trecut tineam cu Hamilton la F1). Am ramas insa indiferenta la scandalurile ce l-au insotit de-a lungul vietii, pentru ca muzica lui cantarea mult mai mult.
Personal imi place sa fiu lasata in pace si fiecare sa isi vada de ale lui. Nu imi place ca nimeni sa isi spuna parerea despre cum ar arata viata mea in viziunea sa pentru ca nu mi se pare corect (o mai dau si eu in bara insa cand ma intind la o barfa cu fetele ... )
Acelasi lucru mi se pare valabil pentru toti si in acest caz traiesc cu impresia ca Michael Jackson nu este lasat sa se odihneasca in pace!
Toata lumea comenteaza cumplita sa moarte; scandalurile privind paternitatea copiilor, averea sa, locul inmormantarii si insasi cauza mortii vand presa ca painea calda! La fel si CD-urile cu muzica sa sunt la mare cautare!
Dar ma intreb de ce acum? De ce trebuie ca omul sa moara ca sa ni-l amintim?
Nu ma refer acum la fanii care au ramas constanti in tot acest timp, ci la cei care mai alaltaieri il barfeau si acum il slavesc. Ma deranjeaza pentru ca pur si simplu asa suntem noi oamenii, azi improscam cu noroi si dupa ce nu mai este omul il sanctificam! Nu mai vobesc de teoria conspiratiei, cum ca Michael ar fi bine merci la un pahar de vorba cu Elvis, alt mare artist, disparut dintre noi, la fel de iubit si la fel de controversat! O fi asa :) ?
In cateva zile sper ca acest subiect sa paleasca incet de pe buzele tuturor pentru ca vreau sa mai aud si lucruri fericite! Si nu mai vreau ca taximetristi sa imi vorbeasca in timpul calatoriei de Michael, haideti sa ne intoarcem la palavrele despre vreme si politica pentru ca sunt mai safe!
Eu una mi-am invatat lectia! Promit sa respect omul pentru valoarea sa, atat in viata cat si dupa si sa nu judec niciodata pe cei din jur, pentru ca vorba ceea: adevarul este intotdeauna la mijloc!

May you rest in peace, Michael!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu