joi, 2 septembrie 2010

7 luni

Ma uitam ieri la mama cat era de fericita cand o tinea in brate pe Arina. Si nici Arinei nu-i displacea pentru ca, deocamdata instinctiv cred, are asa niste porniri de a se "lipi" care iti merg direct la suflet. Ma gandeam eu ca pentru mine avea sa fie cel mai pretios copil, dar, cum se spune, nici cu gandul n-am visat ca poate fi atat de cuceritoare... chiar daca de dimineata s-a trezit la 4 si nu s-a lasat decat foarte greu convinsa sa adoarma la loc. :))
E normal ca pentru buni sa fie cea mai iubita fiinta in acest moment, nu? Si ma bucur tare mult ca e asa... fara sa ma incerce nici o urma de gelozie. :)) Ba chiar am impresia ca prin ea imi mai spal din pacate... alea multe-putine cate or fi fost si-or mai fi. Am facut ceva perfect... cel putin asa e acum. Daca o s-o "stric" sau nu mai incolo ramane de vazut. :)) Dar pentru moment sunt fericita si pentru cei care vor sa o aiba in viata lor pentru ca eu zic ca merita. Si sunt fericita mai ales pentru buni si tataie pentru ca stiu ca le face fiecare zi mult mai frumoasa.
Azi Arina are 7 luni si 2 dintisori. :)) Si foarte multa energie! Si sunt atat de topita dupa ea, incat sunt dispusa la multe compromisuri - o s-o las sa poarte si roz, si sa fie fan Rihanna sau Beyonce sau alta enervanta din asta, sa-si puna si cercel in buric sau sa isi faca tatuaj. Sa imi aduceti aminte ca am zis asta cand o sa vina momentul si or sa ma apuce crizele! :)
O sa o las sa faca multe. Dar mai ales o sa ma uit la ea si o sa ma gandesc tot timpul si la mami si la buni a mea si o sa incerc sa aplic si eu tot ce m-au invatat ele pe mine. Si sper sa fiu si eu la fel de buna la job-ul asta de crescut copii pe cat au fost ele... si sunt in continuare. Imi pare rau ca nu le-am spus ca le iubesc atat de des cat ar fi trebuit. Dar sper ca stiu. :))
A, mami iar mi-a facut cea mai buna placinta cu mere si nuci. Poate o sa invat si eu intr-o zi sa gatesc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu