Astazi am avut senzatia ca trebuie sa ma duc sa cumpar martisoare!
Atata soare, atata verde sub frunzele toamnei, atat am mers la pas si am savurat aceasta superba vreme ca nu imi venea sa cred ca nu este de fapt luna martie.
Deja imi miroase a cozonac si oua rosii, imi suna a zumzet de albine vorbarete si mi se umple retina de imaginea copacilor infloriti. Si sa nu uit de frumoasele si dragele mele lalele de a caror companie abia astept sa ma bucur.
Vremea ma cam ajuta la aceasta reverie si e tare bine.
In definitiv nu este nimic rau sa iti doresti sa fie vesnic primavara. Si daca maine vine vreun vajgalau care va incerca sa imi destrame visurile, voi ramane pana in martie - aprilie, cel putin cu primavara ce-o port mereu in suflet!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu