O, da! Si eu sunt perfecta!! Si nu ma tratez! (Asta e
apropos la un post la care am tras cu ochiul si care inca nu e public). Pentru
ce mi-as bate capul cu ceva ce nu are leac?!? Mai bine sa o faca cei care sunt
de parere ca e ceva in neregula cu mine!
Adica ce, nu e normal sa iti uiti mancarea sau cafeaua acasa
dupa ce te-ai trezit cu noaptea-n cap sa le pregatesti pentru serviciu? Si sa
iti comanzi pentru pranz ou prajit de la catering in vreme ce acasa in frigider
se plictisesc vreo 70?? Ba sa iti si pleznesti BFF-ul pentru ca isi baga
furculita sa guste! (Aviz amatorilor! Reactionez urat si necontrolat atunci
cand altcineva, oricine, se baga in farfuria mea!)
Sau daca exista mania de a aseza de fiecare data in pagina
orice informatie, in excel orice tabel… sau biroul inainte de plecare, e vreo
problema?? Nu plec de-acasa pana nu spal toate vasele si arunc hainele patate
fara drept de apel. Masina mea e in schimb mereu murdara, dar ce legatura are
asta?? Macar parbrizul si luneta sunt curate mereu pentru ca, pana nimeresc
stergatorul care trebuie la viteza potrivita, sunt debusolata si derutata. (Eu
ca eu, dar sa il vezi p-ala de la semafor care ma tot alearga pentru 1 leu!)
Apoi, de exemplu, lui Sebi la baita de mir i-am urat atata
noroc in dragoste, incat i-am lasat in cadita verigheta mea de tot. (Ii
multumesc finului mai mare ca i-a fost lene sa duca imediat apa la pom!) Ca
sunt in stare sa imi comand cate o pereche de pantofi pe saptamana, cred ca mi
s-a dus vestea (nu mai zic cat sufera bugetu’), iar problema mea principala e
ca nu ma pot opri din facut si mancat dulciuri. Daca nici astea nu inseamna
perfectiune, atunci nu stiu ce ar putea fi!
Dau dintr-una intr-alta, stiu! Ca asa fac oamenii perfecti –
gandesc mult si au o gramada de lucruri de spus. Si, daca ceilalti nu inteleg,
e problema lor… si vina lor de oameni imperfecti.
J Si, pana la urma, daca
pana si pe eroul zilelor astea il cheama Radamel… ce cusur as mai putea avea
eu???
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu