Ca fapt divers

Am fost ieri la o conferinta. Nu sunt prea obisnuita cu evenimente de gen, asa ca nu prea pot sa fac o analiza comparativa. Am tras insa cateva concluzii care, cred eu, merita impartasite.

Tema a fost “Investiti in Romania”. Initiativa mi s-a parut laudabila si e bine de stiut ca sunt oameni care nu au renuntat sa o faca, ba chiar mai incearca sa ii atraga si pe altii. Si ma refer macar la ideea in sine de a ne mai extinde orizontul astfel incat sa vedem si sa urmarim si binele celor din jur, nu neaparat si numai pe cel personal.

Cred ca e foarte greu de organizat un astfel de eveniment, asa ca nu o sa critic foarte tare, adica o sa trec mai repede peste amanunte gen “nici o pauza pana la 12.20 a dus la parasirea in masa a salii de catre auditori dupa cam o ora si jumatate, pe holul in care se servea cafea” sau “presa s-a ingramadit in fata incetosand la greu vizibilitatea celor prezenti”. Pana la urma conferinta a fost la un hotel de vaza, iar cei invitati sa ia cuvantul aveau un prestigiu (gen Daniel Daianu sau Cristian Pirvan – presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania) si prezentari, in marea lor majoritate, care ar fi fost si pacat sa fie trecute cu vederea. Spun in marea lor majoritate pentru ca, probabil firesc, atunci cand sunt multi vorbitori unii par mai pregatiti decat altii, unii au lucruri mai interesante de spus, altii au un stil mai atractiv si usurinta in exprimare… iar ultimii in general nu mai au loc de primii, in sensul ca la inceput lucrurile se desfasoara relaxat, spatiul alocat se depaseste, iar ultimii prezentatori, saracii galopeaza incercand din rasputeri sa isi introduca si ei ideile de baza. Nu e ok totusi sa intrerupi un discurs abia inceput de 5 minute si sa mai anunti inca maximum 3, cand omul are pregatit si trecut in program unul de jumatate de ora.   

In principal m-a frapat diversitatea oamenilor care se aflau acolo. Pe de-o parte, unii dintre cei care nu pareau la o superficiala privire exterioara sa cantareasca prea mult, aveau totusi la purtator lucruri cu greutate de dezvoltat. Asta mi-a aratat a n-spea mia oara ca aparentele sunt inselatoare si ca prejudecatile dauneaza. Altii aveau in spate ani de experienta, de profesorat sau documentare, iar ideile expuse erau previzibil foarte bine argumentate. In acelasi timp erau si persoane care nu aratau ca au ce sa caute acolo… si nici nu aveau ce sa caute! Nu stiu eu prea multe despre eticheta, dar nu cred ca e potrivit sa mergi la un eveniment considerabil ca importanta, si televizat pe deasupra, cu o tinuta verde tipator, cu sandale cu paiete sau bluza cu imprimeu cu caluti… plus una bucata prezentatoare imbracata cu bluza portocalie fara maneci si sandale stil dansatoare de club. Domnii au stat cu mult mai bine din acest punct de vedere… dar la ei e si mai simplu – costumul clasic in general te scoate din multe incurcaturi.

Destul de multe doamne si domnisoare in public, doar una trecuta pe lista cu ceva de prezentat. S-a mai compensat putin "nedreptatea" prin interventia ambasadoarei Indiei - mi s-a parut o femeie foarte isteata si capabila si foarte la obiect in conditiile in care era o simpla invitata in randul spectatorilor. Pe langa asta, speech-ul cel mai revigorant din punctul meu de vedere a fost al unui tanar de nici 30 de ani. Chiar stia despre ce vorbeste. Si chiar mi s-a parut din toate astea ca afacerile nu inseamna doar cifre si statistici si strategii plictisitoare, inseamna inovatie si creativitate in primul rand, iar femeile si tinerii ar trebui luate si luati serios in serios!