Despre furt* si infractiunea numita fericire

Incurajez furtul de energie si excesul de fericire! Ha, nu este vorba nicidecum de o actiune criminala si cu pericol sa se lase cu cazier, deci suntem cu totii on the safe side.

Sa va explic pe indelete despre ce este vorba.

Ma refer la energia pozitiva (care poate imbraca cele mai variate forme, de la buna dispozitie, pozitivism, simtul umorului, acel je ne sais quoi pe care unii dintre noi il poseda) pe care unii o degaja involuntar sau dintr-o educatie formata ca urmare a unei "iluminari" de pe parcursul existentei.

Si energia asta, oameni buni, se poate fura! Nu de alta dar posesorii ei chiar nu se supara ca se mai alimenteaza si altii chiar si asa pe neve sau fraudulos sa zicem daca tot m-am lansat in discutii din astea penale :). 

Un coleg ne marturisea cu tristete zilele trecute ca femeilor din ziua de astazi le lipseste tot mai acut o mare calitate si anume simtul umorului. Si nu este vorba aici, cred eu, de a insira cine stie ce bancuri, ci de a degaja energie pozitiva, in general. Sincer nu stiu daca este un fenomen prezent doar la femei, dar personal simt ca sunt putine persoane care sa iti ofere in mod dezinvolt un suras, o vorba buna, o poanta interesanta, o imbratisare si sa iti descreteasca fruntea si sa te puna pe picioare. Oameni buni si calzi, de pus pe rana cum se spune, un fel de supa de pui pe timp de raceala. 

De aceea mi-s tare dragi oamenii frumosi sufleteste, de la care inveti sa zambesti, sa faci o urare care sa lumineze o zi mohorata, sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva, care mereu au o vorba buna pentru oricine. 

Incerc pe cat posibil sa elimin din viata mea tot ceea ce nu imi aduce echilibru sau sa compensez cumva lucrurile. Spre exemplu, dupa o vizita la casieria Baroului unde doamnelor de acolo le cam tuna si fulgera (din pacate nu putem evita in totalitate contactul cu astfel de oameni pentru ca ei sunt peste tot, asa ca o invazie nedorita a extraterestrilor), dau o fuga la ANCOM (o institutie a statului unde oamenii sunt altfel sau mai exact sunt asa cum trebuie sa fie = oameni) unde gasesc mereu in prima linie, niste persoane calde si care dupa 5 minute de conversatie iti incarca bateriile sa te tina mult si bine.

Am furat o data de la cineva o urare care am observat ca face minuni (de ambele parti, pentru ca este castigat atat cel care face urarea, cat si cel ce o primeste) si anume "Sa ai o zi frumoasa!" Nu buna, nu excelenta, nu magnifica, ci frumoasa. Parca si atunci cand rostesti cuvantul asta ti se umple gura de bucurie si razele soarelui parca dau navala sa te intampine si sa concure la indeplinirea acestui indemn, care, de ce sa nu recunoastem, depinde in mare parte de noi sa il punem in aplicare sau nu. 

Mi-am dat seama ca totul nu este altceva decat un exercitiu de voita. Si daca soarta nu ne-a inzestrat cu o fire pozitiva, daca vrem, prin exercitiu si educatie putem sa ne debarasam de vechile obiceiuri, sa invatam, chiar si pe furate, de la cei mai dotati ca noi in acest sens si sa incepem sa ne bucuram de tot ce ne inconjoara si cat mai mult de lucrurile simple si aparent nesemnificative.

Am declarat astfel razboi prin indiferenta acriturilor, negativistilor, egoistilor si celor pentru care prognoza meteo anunta numai ploaie. Am decis ca vreau doar oameni frumosi in jurul meu si care stiu sa aprecieze  cel mai mare dar pe care l-au primit de la viata, adica viata insasi, de la care sa am ce invata, ce "fura" si cu care ma pot bucura de fiecare zi ce ne este oferita, fara ca fericirea sa fie considerata un delict!

Sa aveti o zi frumoasa!

* Pentru cititorii mai profunzi, precizez ca nu este vorba de vreun vampirism de nicio natura si ca povestea cu furtul este doar o metafora ;)