Ne-am intors de patru luni din Thailanda si desi mi se pare ca trecut deja o vesnicie, tara asta s-a asigurat sa isi lase adanc amprenta in memoria mea si in felul meu de a fi de la ea in colo.
Calatoria noastra s-a impartit in 3 etape diferite, fiecare cu farmecul sau: capitala Bangkok despre care deja v-am povestiti, circuitul Classical North si Phuket - mare si relaxare. Daca ar fi sa fac un top, calatoria in nordul Thailandei ar castiga detasat. Un amalgam de trairi si sentimente, de culori si texturi, de zambete si cuvinte. O dragoste la prima vedere si o stare de pace, de bine, de regasire. Dar hai sa va povestesc in concret ce am facut in aceste 5 zile cu adevarat deosebite.
In prima zi, obiectivul principal a fost vechea capitala Ayutthaya. Parcul istoric este un complex de ruine, o parte importanta din istoria Thailandei, un loc de admirat si respectat. Statui ale lui Buddha decapitate (semn al luptelor cu birmanezii, buddhisti si ei de altfel dar care asa au inteles sa isi arate superioritatea), temple reconsolidate dar fara a li se fura din frumusetea de odinioara, stiluri arhitecturale cu diferite influente (cambogian, sri-lankez), liniste si pace, toate le regasesti aici.
Este impresionant cum thailandezii au stiut sa isi respecte trecutul si l-au pastrat spre a arata urmasilor lor dar si calatorilor ca noi, ce a insemnat acesta.
Calatoria noastra s-a impartit in 3 etape diferite, fiecare cu farmecul sau: capitala Bangkok despre care deja v-am povestiti, circuitul Classical North si Phuket - mare si relaxare. Daca ar fi sa fac un top, calatoria in nordul Thailandei ar castiga detasat. Un amalgam de trairi si sentimente, de culori si texturi, de zambete si cuvinte. O dragoste la prima vedere si o stare de pace, de bine, de regasire. Dar hai sa va povestesc in concret ce am facut in aceste 5 zile cu adevarat deosebite.
In prima zi, obiectivul principal a fost vechea capitala Ayutthaya. Parcul istoric este un complex de ruine, o parte importanta din istoria Thailandei, un loc de admirat si respectat. Statui ale lui Buddha decapitate (semn al luptelor cu birmanezii, buddhisti si ei de altfel dar care asa au inteles sa isi arate superioritatea), temple reconsolidate dar fara a li se fura din frumusetea de odinioara, stiluri arhitecturale cu diferite influente (cambogian, sri-lankez), liniste si pace, toate le regasesti aici.
Este impresionant cum thailandezii au stiut sa isi respecte trecutul si l-au pastrat spre a arata urmasilor lor dar si calatorilor ca noi, ce a insemnat acesta.
Din Ayutthaya am pornit spre orasul Phitsanuloke unde aveam sa si innoptam. Am vizitat templul cu statuia lui Buddha cu cea de a doua importanta dupa Buddha de Jad (din Bangkok). Contactul cu templele buddhiste vizitate in aceasta calatorie a fost impresionant. Interesant ca doar in Tibet am mai simtit aceleasi vibratii pozitive. Poate a contat si faptul ca am fost numai noi 4, intr-un circuit privat, insotiti doar de ghidul local si un sofer. Asa am beneficiat de informatii la cerere atunci cand am avut curiozitati, iar ghidul nostru (Mr. Snake) a facut tot posibilul sa ne faca sa intelegem cat mai multe din ceea ce reprezinta Thailanda.
Pentru ca la templul din Ayutthaya am aflat despre o prima credinta a localnicilor si care consta in agitarea unui recipient care continea betisoare numerotate iar batul care cadea te directiona catre un bilet pe care statea scrisa povestea ta (trecut, prezent si viitor), in Phitsanuloke am intalnit o alta credinta. Daca aveai o intrebare sau o dorinta, ca sa iti afli raspunsul (Da sau Nu) trebuia sa ridici de maner statueta unui elefant (femeile cu degetul aratator de la mana dreapta si barbatii cu degetul mic de la aceeasi mana). Daca ridicai de 2 ori la rand statuia, raspunsul primit era Nu. Daca prima oara ridicai statuia si a doua oara aceasta pur si simplu se incapatana sa se ridice de pe sol, raspunsul era Da. Marturisesc ca am incercat si eu, cu o oarecare reticenta, si raspunsul oferit de Buddha a fost Da. Acum sincer astept ca timpul sa imi arate daca a avut dreptate sau nu :) .
Tot aici am invatat ca respectul fata de Buddha ti-l arati cu o floare, o lumanare si un betisor parfumat. In templu (si oriunde in general in Thai) nu ai voie sa stai cu picioarele inainte, fiind considerata o lipsa de respect. De asemenea, inainte de a intra intr-un templu este obligatoriu sa te descalti.
Aveam sa vizitam multe temple pe acest parcurs si daca la inceput am simtit o oarecare stanjeneala sa ma adresez, fie si in gand lui Buddha, sau sa ma inclin in fata sa, usor-usor a devenit precum o a doua natura.
Phitsanuloke este un oras plin de viata, atat ziua cat si noaptea. Am luat cina la terasa unui restaurant unde bucatarul arunca, stand cu spatele, un fel de mancare vegetarian pe care clientii mai curajosi trebuiau sa il prinda intr-o imensa farfurie gen capac de tomberon, in surlele, trambitele si sustinerile publicului comesean. O versiune thailandeza pentru paine si circ, o operatiune 2 in 1 care nu da gres niciodata. Dupa masa, ne-am intors pe jos pana la hotel si am tranzitat o piata de noapte. Mancare (de la insecte prajite la fructe), tir cu miza jucarii pufoase, haine si accesorii dar si un pui de elefant plimbat (ilegal) de stapanul sau care iti ofera spre vanzare pungute cu trestie de zahar pentru a hranii "micutul" animal. Pentru cei care nu au aflat deja, de cand ma stiu eu mi-a fost teama de animale. Pana si o gaina poate reprezenta o amenintare. Cu timpul am invatat ca nu e dracul asa de negru dar tot am o strangere de inima de exemplu cand vad vreun comunitar nu tocmai friendly a carui drum sa intretaie cu al meu. Cu elefantii a fost ceva gen love (sau courage) at first site. Cand am vazut puiutul acela, am simtit o imensa candoare si am fugit sa il imbratisez ca si cum as fi asteptat o viata intreaga momentul cand ne-am (re)vazut.
O doua zi, am pornit spre Sukotai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu