vineri, 15 noiembrie 2013

Lectia de Parenting... partea III

Eh, tot la trei postari am ajuns! Dar gata!! Cateva concluzii... si fiecare ia si intelege ce poate sau ii convine.

Am tot zis de fixatii. Prea multe fixatii nu sunt bune. Si nici paranoia. Echilibrul e cuvantul de baza... Si ar mai fi si puterea exemplului. Uneori e bine sa ii arati copilului cum se intampla lucrurile ca el sa inteleaga de ce unele sunt benefice si altele nu. Si intotdeauna e bine sa ii transmiti starea pozitiva, vesela, jucausa, sa nu il incarci cu probleme la care oricum e prea mic sa afle raspunsuri. Fiecare varsta cu ale ei.

Imi plac mamicile care stiu sa analizeze si sa regleze lucrurile din mers, care asculta si adapteaza la nevoile proprii sfaturile celor din jur, fara sa se simta ofensate de parerile lor, fara sa se crizeze ca la o anumita varsta copilul ar fi trebuit sa aiba 5 dinti (ca al vecinei) si nu 4. Imi plac mamicile care gandesc in interesul copilului lor, studiindu-l pe acesta, urmarindu-i reactiile, lucrand asupra lui in modul in care el are nevoie. Imi plac mamicile relaxate, nu cele stresate excesiv. Imi plac mamicile mandre de copilul lor, nu cele care il compara mereu cu altii. Imi plac mamicile curajoase, stapane pe ele, care actioneaza, mamicile care au incredere in ele si in instinctul lor. Si imi plac mamicile care isi asuma faptul ca nu sunt mereu asa... ca nu pot fi mereu asa. Dar care incearca, fac eforturi sa invete alaturi de copilul lor, si se redescopera si se reinventeaza pentru a forma o echipa buna.

Si stiu mamici asa. De fapt cred ca nu stiu una care sa nu isi iubeasca puiul si sa nu il puna pe primul plan. Pentru ca e starea normala a lucrurilor. Doar ca mai stiu cateva care sunt super-mamici, pe care le admir pentru forta si determinare, pe care le aud ca se trezesc inainte sa se lumineze si ca muncesc pana tarziu in noapte, fara sa se planga in stanga si in dreapta ca fac zilnic aceleasi lucruri (de la trezitul piticilor si pregatirea lor pentru gradinita si scoala si pana la cititul povestilor de noapte buna... cu mersul la serviciu inclus). Stiu mamici care uita sa manance sau care dorm doar 4-5 ore pe noapte, unele fara bone si alte ajutoare, altele care sunt in 5 locuri in acelasi timp... cel putin cu mintea si cu directivele. :)) Stiu mamici care si-ar recunoaste copilul dupa respiratie, care ii prevad o stare cu minute bune sau ore inainte, mamici cu intuitii fatastice, cu prezenta de spirit, cu reflexe... nu pentru ca le-ar fi dat Dumnezeu lor mai mult decat altora. Ci pentru ca, indiferent ca au unul sau trei copii, pentru ei si in fata lor uita de egoism, orgolii, comoditate, rautati, superficialitate, prefacatorii si falsitate, razbunari si alte uratenii.

Prietenele mele mame sunt puternice si ambitioase, rezistente si de neoprit... sufletiste, destepte si frumoase. Si in fata lor ma inclin! Pentru ca le apreciez si le iubesc!

PS
In fruntea lor sta, bineinteles mama!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu